RECENZIE: Cine doarme și visează, de Cezarina Anghilac (Clubul Scriitoarelor, AUTOR: Julia Kalman)

Coșmarul e doar o iluzie, iar capitolele-povești sunt din ce în ce mai ispititoare. Scenele par desprinse de pe un amplu cotor narativ și întrezărești un posibil roman. Nu știu dacă a fost gândit ca atare sau dacă este creația subconștientului autoarei, dar rezultatul e cu atât mai valoros.

Își strânse marginile pelerinei sub bărbie și se întoarse la creanga pe care o retezase dintr-un stejar bătrân. De când pornise la drum cu fratele Lucas și cu însoțitorul acestuia, Milo, căpătase obiceiul ca, după cină, să își scoată pumnalul de la cingătoare și să îl întoarcă pe toate părțile, să îi cerceteze vârful ascuțit, trecându-și buricul degetului mare peste tăiș, să împungă de câteva ori aerul cu el pentru ca, apoi, să îl înfigă în carnea uscată a unei scânduri, să îl apese și să îl răsucească într-o rană nevăzută.

Cartea începe în vremea cronicilor și parcurge mai multe epoci, aparent fără legătură. Am spus aparent, fiindcă liantul este o realitate populată de tipologii care lasă să se întrevadă studiile antropologice și sociologice ale autoarei.

Regatul Franței este plin de ele, mai ceva ca dulăii de purici. Să știi că tâlharii pot pândi și pe lângă hanuri, și pe lângă mănăstiri, nu numai în pădure. Ba chiar am auzit că unii hangii sunt înțeleși cu nelegiuiții să-și iscodească mușteriii și să le trimită apoi în taină vorbă care dintre aceștia sunt mai înstăriți. Dar n-ai de ce-ți face griji. Ulric e umblat prin lume, știe pe unde să ne poarte ca să nu dăm de vreo primejdie.

Autoarea reușește ceea ce multe romane tradiționale nu o fac, și anume să dea viață unor spectre umane și animale, unite printr-un anume pattern fantastic transcultural.

Kirbul este atât de iute, încât poate ajunge din urmă un cal în galop cât ai bate din palme și atât de agil, încât se poate cățăra în orice copac mai înainte să clipești. Sunt zeci de feluri prin care un kirb ucide, dar numai unul prin care poate fi răpus. Iar asta presupune …

Descoperim o societate globală, eliberată de constrângerile timpului, în care credința își găsește locul printre tradiții reinventate.

E vorba aici despre scene spectaculare, construite în opoziție cu toate tiparele, chiar și cu cele proprii.

Abundă notele naturaliste, iar acestea exercită asupra cititorului o atracție sadică  – tocmai pentru a-l extrage din autosuficiență și a-l împinge în realitatea reconstruită – care nu este nici lumea noastră, nici lumea autoarei, ci acea realitate.

Cu o jumătate de inimă, bărbatul prinse cu vârful degetelor labele din față ale animalului, în caz că vedea vreun vierme colcăind prin blana lui, să-i poată da drumul imediat. Sau dacă sărea să-l muște … Chiar așa, veverițele mușcă?

Am fost suprinsă să descopăr, iată, o autoare de mare forță, care își execută stilul, șarmul, feminitatea, pentru a ne oferi o literatură autentică.

Cine doarme și visează este o capcană, fiindcă între coperțile ei nu vom găsi vise, nu vom fi atrași   într-un spațiu reconfortant și nu vom fi absolviți.

De pildă, în Lazării șoselelor murim pentru a cine știe câta oară și renaștem altfel. Psihologia este foarte subtilă, e ceva acolo, în subtext, ceva care se adresează direct subconștientului nostru. Ce să fie oare? Un mesaj creștin? O invitație la autoflagelare sau un secret mistic?

Mici diamante căzură din mâna întinsă peste capul gigantic al animalului, peste ochii mari, nefiresc de blânzi. Se împrăștiară pe podea, pierzându-se în denivelările șapei, învitându-i tovarășii să capete încredere și să se apropie, chemând trupul chircit al bărbatului să se ridice și să umble.

Propun o lectură smerită, în zigzag, pornind de la al doilea capitol-poveste și încheind cu primul și aștept cu mare interes continuarea.

cartea poate fi comandată online, pe pagina Editurii Tritonic:

http://www.tritonic.ro/isbn-978-606-749-231-6.htm

Colecția: SFFH

Categoria: Nuvele și povestiri

Data apariției: Martie 2017

Număr pagini: 150

ISBN: 978-606-749-231-6