Lansare de carte: Drumul egal al fiecărei zile de Gabriela Adameşteanu, luni, 15 iunie, ora 19:00, Librăria Humanitas Cișmigiu

Luni, 15 iunie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Elisabeta nr. 38), Gabriela Adameșteanu va intra în dialog cu cititorii, pornind de la romanul Drumul egal al fiecărei zile, ediţia a VI‑a definitivă, apărută de curînd în seria de autor pe care Editura Polirom i-a dedicat-o.

Distins cu Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei, Drumul egal al fiecărei zile a fost tradus în Bulgaria, Franţa şi Germania.

La evenimentul de lansare participă Tania Radu, Daniela Zeca, Alina Purcaru, iar moderator va fi Daniel Cristea-Enache.

coperta1

Despre ce este vorba în romanul Drumul egal al fiecărei zile?

România, anii ’50. Într-o cameră dintr-un oraş de provincie, trei personaje: mama, fiica adolescentă şi unchiul. Tatăl lipseşte – e în închisoare. Unchiul, un intelectual remarcabil, este marginalizat după excluderea din Partidul Comunist din cauză că a simpatizat cu Garda de Fier. Mama îmbătrîneşte tot mai mult şi se străduieşte să păstreze amintirea tatălui, în timp ce tînăra Letiţia trăieşte bucuriile şi neliniştile vîrstei sale.

Pe fundal, se văd cozi la apă minerală şi la gaz, se aude zumzetul radioului cu sonorul dat la minim (Vocea Americii), se întrezăreşte şi mica valiză pregătită pentru cazul în care Securitatea ar veni să-i aresteze… Curînd, Letiţia pleacă la Bucureşti, şi odată cu această plecare începe povestea iniţierii ei, în care unchiul o va însoţi pas cu pas, urmîndu-şi menirea de a se sacrifica mereu pentru ceilalţi.

În camera familială, ca şi în aceea de cămin, Letiţia se sufocă mereu de viaţa sa prea mărginită. Totuşi, chiar dacă eroina are impresia că nu i se «întîmplă niciodată ceva deosebit», esenţialul este pe cale să se petreacă: din întrebările şi sfîşierile sentimentale, din alegerea între indignare şi supunere, între dezvăluire şi tăcere, un destin se construieşte sub ochii noştri.

Ce spun criticii?

Gabriela Adameşteanu excelează în descrierea intruziunii politicului în viaţa intimă. Ea reuşeşte să facă simţite, aproape fizic, promiscuitatea sufocantă, nevoia vitală de singurătate, cu accente care amintesc uneori de Virginia Woolf, cea din O cameră separată.

Drumul egal al fiecărei zile este un frumos portret al femeii aflate în pragul maturităţii, asupra căreia planează umbra maşinăriei totalitare.” (Stéphanie Dupays, Le Monde)

„[…] În asta constă marea forţă a cărţii: în a nu ţine discursuri despre anii dictaturii din România, ci a face simţită, din interior, pregnanţa irepresibilă a plumbului pe care puterea îl lasă să curgă peste viaţa cotidiană.” (Thierry Guichard, Le Matricule des Anges)

Gabriela Adameşteanu. A condus revista 22 (timp de 13 ani) şi suplimentul ei Bucureştiul cultural (timp de 7 ani). Premiul Hellman-Hammett pentru jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002). Vicepreşedintă (2000-2004) şi apoi preşedintă a Centrului PEN România (2004-2006). Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Preşedintă de onoare a primei ediţii a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Romanul ei Dimineaţă pierdută a fost dramatizat şi pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra, cu o distribuţie de aur (decembrie 1986 –februarie 1990), într-un spectacol devenit clasic. Are patru romane (Drumul egal al fiecărei zile, 1975; Dimineaţă pierdută, 1984; Întîlnirea, 2007; Provizorat, 2011), două volume de proză scurtă (Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă, 1979; Vară-primăvară, 1989), două volume de jurnalism (Obsesia politicii, 1995; Cele două Românii, 2000), un volum de memorialistică (Anii romantici, 2014) şi două romane traduse din franceză (unul în colaborare). Cărţile ei de proză au fost traduse în 15 limbi.