Interviu. Arina Stoenescu despre proiectul Cele mai frumoase cărți din România

Cele mai frumoase cărţi este un proiect cultural cu desfășurare anuală, dedicat designului de carte, dimensiunii artistice a cărţii văzută ca obiect. Proiectul reinstituie designul de carte ca reper în relația cititorului cu cartea. Proiectul a fost inițiat de Asociația pentru Performanță și Cultură ca o platformă de dezbatere pe tema designului de carte, atât pentru profesioniștii din lumea editorială, cât și pentru designerii, graficienii independenți și publicul larg, oferind un cadru de apreciere și o perspectivă internațională.

Concursul are 26 de titluri finaliste, printre acestea se numără atât cărţi realizate de edituri cunoscute, cât şi titluri publicate de edituri mici sau chiar de către autori. Au fost înscrise 233 de cărți, publicate sau tipărite în România sau Moldova în ultimul an.

Câteva dintre finaliste:

  1. Mădălina Andronic – Praf de zâne, Grafician / designer: Mădălina Andronic, Editat de autor, Tipărit la Atelier Fabrik
  2. Maria Surducan – Karel Liman #arhitect, Grafician / designer: Maria Surducan – bandă desenată , Sorina Vasilescu – design , Editat de Jumătatea Plină, Tipărit la Atelier Fabrik
  3. Ileana Surducan, Petra Dobruska – Dolky-n trei straie, Grafician / designer: Ileana Surducan – bandă desenată, Sorina Vasilescu – design, Editat de Jumătatea Plină, Tipărit la Atelier Fabrik
  4. Costică Acsinte, Ana Barton – Foto Splendid, Colecția Costică Acsinte, viața socială, Grafician / designer: Popescu Mario-Cezar, Editat de Filos, Tipărit la SC. Tipografia SA, Slobozia

Premierea şi vernisajul expoziţiei “Cele mai frumoase cărţi din România” 2015, va avea loc la Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, în data de 29 octombrie.

00

Pentru a afla mai multe despre acest proiect am stat de vorba cu Arina Stoenescu, designer de grafică, cadru didactic și doctorand la University of Reading, Anglia și Lund University, care face parte, pentru a doua oară, din juriul acestui concurs, aflat acum la cea de-a IV-a ediţie.

Este a doua oară când faci parte din juriul proiectului Cele mai frumoase cărți din România, după ce, între 2011-2013, ai fost membru al juriului pentru Cele mai frumoase cărți din Suedia, Svensk Bokkonst (care datează din 1933). Care sunt asemănările și diferențele dintre cum se desfășoară concursul în România versus Suedia și scopul pe care îl are în fiecare dintre cele două țări?

Ideea si scopul celor doua concursuri, atat cel din Romania cat si cel din Suedia sunt de a monitoriza, analiza si prezenta atat publicului cat si bransei selectia celei mai bune practici in realizarea unei carti pe baza unor criterii profesionale legate de realizarea unei carti din punct de vedere vizual. Atat in Romania cat si in Suedia juriul se intalneste si delibereaza timp de doua zile pentru a alege cele 25 cele mai frumoase carti realizate in ultimul an precedent concursului. Atat in Romania cat si in Suedia competenta juriului acopera mai multe aspecte ce tin de designul grafic si corespondenta dintre continut si forma. Una dintre diferente este aceea ca in Romania exista mai multe categorii bine definite la care se acorda premii ceea ce mi-ar placea sa vad si in Suedia. O alta diferenta este aceea ca organizarea acestui concurs este realizata de o asociatie, ca si in Romania, dar in stransa colaborare cu Kungliga biblioteket, Biblioteca Regala care de altfel si arhiveaza toate cartile selectionate din 1933. M-asi bucura sa vad acelasi gen de implicare al Bibliotecii Nationale a Romaniei dar din cate am inteles se va starta o claborare deja de anul acesta ceea ce este foarte imbucurator si sper de bun augur pentru existenta si continuitatea acestui concurs.

Există edituri mici și edituri mari pe piața românească de carte. Consideri că cele mici, dat fiind faptul că publică (poate) mai puține cărți pe an, se dedică redactării lor mai mult decât cele mari, care poate nu au timp să se ocupe de fiecare carte în parte? Din experiența ta, ai putut observa astfel de diferențe?

Ar fi interesant sa se faca un studiu concret asupra diferentelor dintre calitatile designului la editurile mari si mici din Romania si mai ales asupra politicilor si metodelor de design de carte practicate in edituri, chiar daca poate nu exista o metodologie documentata exista o practica. Ceea ce pot spune din experienta mea suedeza de editor la o microeditura, editura pionier press este ca editurile mici care publica o lista de titluri restransa sunt foarte dependente de calitatea intregului si nu-si pot permite sa dea drumul la un titlu care nu-i reprezinta din toate punctele de vedere. Pe de alta parte eu sunt convinsa ca si editurile mari se straduiesc sa publice carti de calitate si acolo exista si alte resurse care se pot investi. Deci in principiu nu cred ca exista scuze pentru o implicare mai putin atenta la design, mai curand cred ca tine de cunostintele si profesionalismul celor care fac designul cartii. Daca nu esti constient de anumite standarde si nu ai pregatirea sau experineta necesara nu poti »vedea« anumite detalii. Dar daca exista vointa se gaseste si o cale de specializare in zona designului grafic pentru carte fie ea tiparita sau digitala.

Mulți scriitori își aleg singuri coperțile, formatul în care le va ieși cartea din tipar, etc. Crezi că lucrurile care țin de aspectul exterior al unei cărți publicate, precum coperta și altele, ar trebui lăsate exclusiv în mâna unor specialiști? Fac scriitorii mai mult rău decât bine când se implică în acest proces?

Eu cred in integritate profesionala si respect reciproc pentru competentele fiecaruia, scriitor, editor, designer grafic, ilustrator, tehnoredactor, tipograf, legator samd. In functie de rolul pe care il joaca cunostintele fiecarei profesii la realizarea si profilarea unei carti este important ca reprezentantii diferitelor domenii sa poarte un dialog permanent in timpul realizarii cartii in functie de etapele parcurse. Pentru ca vizualul este o parte foarte importanta a cartii exista si inteleg tendinta scriitorilor de a alege singuri coperta, formatul si caracterele de litera dar poate ar trebui sa ne gandim ca asa cum scriitorul a trecut printr-un proces laborios de scriere a cartii in care este integrata competenta acestuia asa si ilustratorul si designerul grafic de carte au procesele lor intelectuale si creative care nu tin numai de maiestrie practica ci si de un aport intelectual care se va vedea si se va transmite cititorului daca demersul va fi reusit. Ca sa concluzionez imi doresc un dialog dintre scriitor, editura, designer grafic si liustrator si/sau fotograf acolo unde este cazul dar un dialog care sa cedeze dreptul de decizie finala asupra vizualului celor care au competenta si chemarea sa o faca.

Crezi că este important ca un designer de carte să lectureze manuscrisul pentru care urmează să conceapă grafica & co.?

Absolut, lectura este foarte importanta la realizarea vizualului unei carti, dar exista mai multe modalitati de a citi textul unei carti in aparitie. Un designer de carte nu poate lucra cu felia sa fara sa fi facut o lectura a cartii, lecturile se pot insa face in mai multe feluri si genul de lectura va fi propus de tipul de text ce va fi abordat, fictiune, non fictiune, genuri si subgenuri literare. Lectura cartii este una dintre fazele de documentare pe care un designer trebuie sa le parcurga. Aceasta poate fi lectura intregii cartii, a unui capitol, a unor capitole, a sintezei cartii, depinde de o multime de variable ce tin de procesul realizarii unei carti de timpul avut la dispozitie si de bugetul proiectului. Acolo se va remarca si profesionalismul designerului lectura fiind foarte necesara interpretarii vizuale abordate.

Ce înseamnă pentru tine o carte frumoasă? Spune-ne două criterii personale după care judeci o carte?

Frumosul este subiectiv dar argumentarea frumosului se poate face pe baza unor criterii bine definite si articulate care pot deveni accesibile tuturor. In ce ma priveste sunt doua criterii dupa care ma ghidez la alegerea unei carti frumoase si anume: prima impresie generala a cartii si detalii de tipografiere ale acesteia. Daca prima impresie generala este buna inseamna ca exista suficient de multe aspecte care sa-mi fi captivat atentia si care sa ma faca sa acord mai mult timp cartii. Cel de-al doilea criteriu imi dovedeste profesionalismul designerului si grija acestuia fata de imbracamintea textului la micronivel. Putem vorbi despre tipografiere la nivel macro, cum este oglinda cartii, spatiile albe din jurul textului si ierarhia aleasa pentru importanta nivelelor unui text dar si de nivel micro al tipografierii care tine de designul semnelor diacritice, folosirea corecta a tipului de semne de citat corespunzatoare limbii samd. O carte frumoasa satisface mai multe simturi, vizual, tactil, olfactil si percuteaza mai multe sensibilitati care se cultiva in timp si la care sper ca acest concurs, Cele mai frumoase carti, sa contribuie si in Romania.

***

Arina Stoenescu s-a născut în 1969 la București, România și este din 1987 stabilită în Suedia. Și-a obținut diploma de Master of Fine Arts în 1994 la Konstfack, Universitatea de Artă și Design din Stockholm, secția de grafică și ilustrație, și activează ca designer independent, editor, traducător și cadru didactic la Universitatea Södertörn, Stockholm. Zona de interes profesional este arta tipografierii și cultura pentru copii. Din 2015 este afiliată la Universitatea din Lund, secția de istorie a cărții si University of Reading, secția de tipografiere si design grafic, pentru teza de doctorat „Tipografiere și politică în presa comunistă din România și Republica Moldova, 1920–1990”. Este fondatoarea microediturii pionier press din Stockholm și președite al asociației Harap Alb care lucrează la realizarea proiectului de cultură literară pentru copii, Casa cu povești Harap Alb, după modelul suedez Junibacken.

Erika Ciuică

"A woman must have money and a room of her own if she is to write fiction." Virginia Woolf