Imaginarium

Când nopți trecute-n stare pură

De veghe cu demonii mei,

Ocultă liniștea obscură

Pe-alei de gheață și scântei.

Prind viață zgomote și gânduri

De veghe, somnul m-a uitat,

Dansează umbrele pe ziduri,

Valsez cu ele ruinat.

Mă scutur dintre așternuturi

De orice sensuri și idei,

Mai multă viață-n conținuturi

Decât în propriul meu condei.

Ascund în gesturi nevăzute

Dorințe demne de uitat,

Consumul crește-n ceasuri mute

Revin: decor inadecvat.

Cum se desprind imagini clare—

Tablou eliberat din vid,

Spuneam nimicuri familiare

Iar tu mă mângâiai zâmbind.

Prind voci de mână când aleargă,

Îmi scapă și se-ntorc râzând

Când știu că spațiul ne dezleagă

Tu, somn, n-o să mai vii curând.

Sursa foto: www.freestockphotos.name 

Violeta Anciu

Scrie din 2005, publicând 5 ani în „Revista noastră", în revista „BOEM@” (2015) și pe ateliere precum eCreator.ro, scrieliber.ro sau cenaclul online Lira21. În aprilie 2015 publică volumul de debut, „Amprente Urbane - Evoluția” (Editura Bookbreak). Simultan, lucrează la al doilea volum de versuri și la un roman psihologic, primul din trilogia ce va marca debutul scriitoarei în proză.